Norvegia doar pentru bogați? Inegalitățile cele mai grave de la Primul Război Mondial

Primele rapoarte din listele fiscale pentru anul 2024 confirmă că cei mai bogați și-au mărit din nou averile. Doar jumătate dintre locuitorii Norvegiei dețin astăzi orice fel de valoare patrimonială fiscală, iar suma totală a acesteia s-a dublat în ultimul deceniu. Aceasta este mult mai mult decât inflația din aceeași perioadă, care a fost de 36%.

Istoricul Ola Innset a subliniat pentru E24 că un nivel similar de inegalitate a fost înregistrat ultima dată înainte de anul 1919. Tocmai atunci persoanele care beneficiau de asistență socială au obținut pentru prima dată dreptul de vot.

Experții atrag atenția că statisticile au fost influențate și de schimbările în regulile de evaluare a acțiunilor în scopuri fiscale. În 2022, guvernul a redus discountul procentual de la 45 la 25%, ceea ce a crescut automat valoarea fiscală a titlurilor de participare.

Harald Hauge de la firma Wikborg Rein explică faptul că acest lucru a dus la o creștere bruscă a valorii declarate în declarațiile fiscale. Deși anul 2022 a adus o creștere nenaturală, creșterea generală a valorii averilor din 2014 ajunge oricum la 87%. Datele arată, așadar, o tendință de creștere puternică și de durată.

Cercetătorii de la Biroul Central de Statistică (SSB) amintesc că creșterea inegalităților de avere durează din anii '70. Rolf Aaberge subliniază că, în ciuda creșterii generale a bunăstării, diferențele dintre cei mai bogați și restul populației se apropie din nou de nivelurile de dinaintea Primului Război Mondial.

Persoanelor fără economii anterioare le este din ce în ce mai greu să își construiască capital, deoarece o mare parte din bugetul lor este consumată de costurile vieții. Aaberge subliniază că stoparea acestei tendințe ar necesita o schimbare radicală a politicii economice. El menționează, de asemenea, că mecanismele actuale favorizează creșterea continuă a inegalităților.

Discuția despre avere are și o dimensiune politică clară. Innset atrage atenția că concentrarea capitalului influențează raportul de forțe din societate, deoarece banii se traduc în putere reală.

Istoricul indică exemplul Statelor Unite, unde cele mai mari averi pot influența semnificativ procesul politic prin finanțarea campaniilor electorale. În opinia sa, o direcție similară poate amenința coeziunea socială în Norvegia. Aaberge adaugă că întărirea în continuare a poziției unui grup restrâns va avea consecințe pentru întreaga economie.

Dezbaterea privind viitoarea formă a politicii economice va deveni probabil tot mai intensă. Diferențele tot mai evidente de avere îi obligă pe factorii de decizie să caute noi măsuri care ar putea influența structura resurselor deținute.

În centrul atenției rămân atât instrumentele fiscale, cât și rolul statului în modelarea echilibrului economic. Odată cu apariția de noi date, devine tot mai importantă întrebarea dacă mecanismele actuale pot opri creșterea inegalităților pe termen lung.