Europa împărțită în trei grupuri. 12 state și-au îmbunătățit poziția

Indicele European de Guvernanță Berggruen (EBGI) analizează funcționarea statelor din perspectiva calității democrației, a calității guvernării și a condițiilor de viață ale cetățenilor. Studiul a inclus 39 de țări europene, iar datele acoperă perioada 2000-2023. Europa continuă să obțină rezultate ridicate. Totodată, autorii raportului „Sustaining and Expanding Europe’s High Governance Performance” subliniază că îmbunătățirea calității vieții nu mai este însoțită de o dezvoltare similară a instituțiilor democratice.

Statele europene continuă să domine grupul democrațiilor consolidate. Dintre cele mai bine evaluate 20 de țări din lume, 15 sunt state europene, iar calitatea medie a guvernării în Europa este cu 56% mai ridicată decât în afara continentului. În ceea ce privește calitatea democrației, diferența este de 40%. Scorul cumulat al celor 39 de state europene analizate ajunge la aproape 78%. În afara Europei, acesta este de 54%.<br /><br />Totuși, datele pe termen mai lung arată o tendință diferită. Din 2010, capacitatea instituțiilor statului de a acționa stagnează, în timp ce responsabilitatea democratică scade. Autorii raportului sunt cercetători de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), Institutul Berggruen și Hertie School din Berlin. Aceștia arată că îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor a fost vizibilă în toate cele 39 de state europene analizate. Aceasta nu a fost însă însoțită de o consolidare comparabilă a structurilor democratice.

Cercetătorii au împărțit țările analizate în trei grupuri, în funcție de calitatea guvernării. Primul este format din state cu instituții puternice și scoruri ridicate, al doilea în principal din membri postcomuniști ai Uniunii Europene și țări care aspiră la aderare, iar al treilea din state cu cele mai slabe rezultate în ceea ce privește responsabilitatea democratică. Între 2000 și 2023, 12 țări au trecut într-un grup superior. Acestea au fost Albania, Armenia, Cipru, Cehia, Estonia, Georgia, Italia, Malta, Moldova, Portugalia, România și Slovenia. Potrivit raportului, avansul a rezultat însă în principal din îmbunătățirea serviciilor publice, și nu din consolidarea democrației.<br /><br />Printre exemplele pozitive, raportul indică Estonia. Țara a combinat apartenența la UE cu disciplina fiscală, un nivel scăzut al corupției și utilizarea extinsă a administrației digitale, ajungând astfel în grupul de vârf. Un caz diferit este Grecia, unde s-au slăbit atât capacitățile statului, cât și responsabilitatea democratică. Raportul leagă acest proces de criza economică, împrumuturi, politica de austeritate și reforme rezultate din condițiile externe de finanțare. Autorii arată, de asemenea, că o parte din îmbunătățirea serviciilor publice din Europa Centrală și de Est și din Balcani a fost finanțată din fonduri provenite de la Bruxelles.

Raportul arată că consolidarea în continuare a democrației va depinde și de controlul social asupra instituțiilor, asupra căruia UE are o influență limitată. Cercetătorii menționează amenințările la adresa libertății presei și restrângerea spațiului pentru societatea civilă ca riscuri importante pentru responsabilitatea democratică. În opinia lor, pluralismul mediatic și activitatea civică ar trebui tratate ca elemente ale infrastructurii necesare funcționării sistemului de guvernare.