Presa norvegiană după alegerile din SUA. „Prăbușire totală” și sfârșitul dominației lui Trump

În centrul comentariilor norvegiene s-a aflat însuși președintele. Democrații au câștigat și în locuri în care Donald Trump avea un avans mare cu doi ani în urmă, inclusiv în Texas, Kansas și Carolina de Sud. Trump a anunțat că va coopera cu noua majoritate. Comentatorii norvegieni atrag însă atenția că pierderea ambelor camere ale Congresului înseamnă pentru el condiții mult mai dificile pentru aplicarea propriei politici.

Marie Simonsen, comentatoare la Dagbladet, a descris rezultatul drept o „prăbușire totală” a lui Trump și a mișcării MAGA. În opinia sa, un „val albastru” a traversat SUA, deoarece democrații au câștigat mandate și în state care, în 2024, l-au sprijinit categoric pe actualul președinte. Simonsen indică amploarea înfrângerii republicanilor. Dagbladet atrage totodată atenția asupra Texasului, unde democratul James Talarico este pe cale să obțină un mandat de senator, ca primul candidat al partidului său din 1988.

Anders Magnus, editorialist la Nettavisen, merge și mai departe. În comentariul său, el consideră rezultatul drept o respingere a politicii lui Trump, indicând, printre altele, creșterea costului vieții, prețurile carburanților, politica tarifară și războiul cu Iranul. Magnus scrie și despre mobilizarea ridicată a alegătorilor. Potrivit lui, noua majoritate democrată ar putea încerca să schimbe o parte din politica de până acum, deși președintele păstrează instrumente care îi permit să blocheze unele decizii ale Congresului.

Sigurd Falkenberg Mikkelsen, redactor pe externe la NRK, consideră că s-a încheiat perioada în care Trump era forța dominantă în politica americană. El indică victoriile democrate din Texas, Carolina de Sud și Kansas, unde partidul a câștigat un mandat de senator pentru prima dată din 1932. Mikkelsen leagă schimbarea în primul rând de situația economică. În opinia sa, o parte dintre alegători l-au considerat pe Trump responsabil pentru creșterea costului vieții și, în același timp, au respins candidații pe care președintele i-a susținut personal.

VG se concentrează mai ales asupra efectelor practice ale alegerilor. Profesorul de științe politice Jan Erik Grindheim, citat de redacție, descrie rezultatul drept o înfrângere uriașă a lui Trump și arată că democrații îi pot bloca acum proiectele de lege. La rândul său, Magne Dypedahl, specialist în istoria și politica americană, vorbește pentru VG despre un „tsunami” electoral și apreciază că președintele va fi și mai limitat din punct de vedere politic. Sofie Høgestøl atrage însă atenția că Trump va trebui să aleagă între cooperarea cu democrații și folosirea mai frecventă a dreptului de veto.

Noul raport de forțe înseamnă că democrații pot bloca proiectele de lege și bugetele președintelui, pot controla numirile care necesită aprobarea Senatului și pot desfășura anchete mult mai ample privind administrația. Ei pot, de asemenea, iniția procedura de impeachment, însă fără o majoritate de două treimi în Senat nu vor putea să îl demită singuri pe Trump din funcție.

Președintele păstrează însă posibilități largi de a emite ordine executive, de a acorda grațieri și de a conduce politica externă, iar în multe cazuri va putea utiliza și dreptul de veto.