Mai puține ecrane, mai multe cărți. Norvegia pregătește schimbări în școli

Guvernul reacționează la rezultatele tot mai slabe ale elevilor. Rezultatele studiului PISA 2025, publicate pe 8 septembrie, au arătat că 34% dintre elevii norvegieni din clasa a zecea obțin rezultate slabe la citire. În rândul băieților, procentul ajunge la 41%. Este vorba despre competențe sub nivelul considerat în studiu drept minimul necesar pentru continuarea educației și pentru viața profesională. Ministra educației, Kari Nessa Nordtun, a recunoscut că măsurile de până acum nu au fost suficiente pentru a inversa tendința nefavorabilă. Soluțiile anunțate ar urma să le permită profesorilor să acorde mai multă atenție fiecărui copil încă de la începutul școlarizării.

Guvernul dorește să introducă obligația legală de a organiza o parte dintre ore în grupuri mai mici, în clasele 1-2. Învățarea în această formă ar urma să aibă loc pe perioade mai scurte, iar școlile ar decide asupra organizării detaliate. Măsura ar urma să se aplice tuturor elevilor, nu doar copiilor cu dificultăți. Nordtun explică faptul că și elevii care se descurcă bine au nevoie de activități adaptate nivelului lor. Nu este deci vorba despre împărțirea permanentă a clasei în elevi mai buni și mai slabi, ci despre lucrul temporar într-un grup mai mic. Guvernul anunță, de asemenea, 465 de milioane NOK sub forma unei finanțări dedicate învățării cititului, scrisului și socotitului în grupuri mici.

Schimbările ar urma să vizeze și desfășurarea primilor ani de școală. Guvernul ia în calcul mai puține ore de curs în clasa întâi și mai multe în clasa a doua. În același timp, cei mai mici elevi ar avea mai mult timp pentru joacă, mișcare și activitate fizică. Transferul orelor între clase rămâne o propunere, nu o modificare deja decisă a orarului. Se ia în calcul și înlocuirea împărțirii tradiționale pe discipline cu domenii mai largi de învățare. Primul an ar urma să îndeplinească mai clar rolul de tranziție între grădiniță și școală. Aceasta nu înseamnă renunțarea la învățarea competențelor de bază. Cititul, scrisul și socotitul urmează să fie consolidate, însă cu o componentă mai mare de joacă.

O parte separată a schimbărilor este garantarea prin lege a accesului la materiale educaționale tipărite în școlile de învățământ obligatoriu, adică grunnskoler. Guvernul a trimis proiectul spre consultare încă din 19 iunie. Acesta ar trebui să le asigure profesorilor o alegere reală între materialele pe hârtie și cele digitale. Nu este vorba despre anunțarea unei interdicții totale a tabletelor. Guvernul vrea să schimbe proporțiile dintre utilizarea ecranelor și a cărților. Nordtun subliniază și un beneficiu pentru părinți: este mai ușor să răsfoiască împreună un manual și să ajute copilul la învățătură decât să caute exerciții pe ecran. Ministra consideră că ecranele au înlocuit într-o măsură prea mare cărțile, hârtia și creionul. Noile programe de învățământ pentru limba norvegiană ar urma, de asemenea, să prevadă mai mult spațiu pentru citire și scriere.

Guvernul anunță și reintroducerea sistemului național de aprobare a materialelor educaționale, desființat în anul 2000. Calitatea acestora ar urma să fie evaluată de specialiști. Ministerul dorește să limiteze riscul utilizării la clasă a unor conținuturi neverificate. Printre riscuri sunt menționate materialele create cu ajutorul inteligenței artificiale. Prin urmare, anunțul vizează controlul calității materialelor didactice, nu doar creșterea numărului de manuale pe hârtie.

Anunțurile din septembrie completează măsurile anterioare de promovare a lecturii. Programul guvernamental Leseløftet prevede, printre altele, cel puțin 15 minute de citit zilnic în școli, o disponibilitate mai mare a cărților, sprijin pentru bibliotecile școlare și învățarea intensivă a cititului pentru elevii care întâmpină dificultăți în acest sens. Guvernul a anunțat că, pe parcursul a patru ani, va aloca pentru îmbunătățirea competențelor de citire cu cel puțin 1 miliard NOK mai mult decât până acum. Este continuată și inițiativa Tid for lesing, adică „Timp pentru citit”, planificată pentru anii 2024-2030.

Nu există o dată unică de intrare în vigoare pentru întregul pachet. O parte dintre soluții urmează abia să fie transpuse în reglementări concrete și în reguli de organizare a activității școlilor. Separat este analizată propunerea de a garanta elevilor accesul la manuale tipărite și la alte materiale. Proiectul în această privință a fost trimis spre consultare încă din iunie. Guvernul dorește ca cărțile pe hârtie să fie o alternativă reală la materialele digitale, dar acest lucru nu înseamnă interzicerea utilizării tabletelor și calculatoarelor în școli. În cazul celorlalte schimbări anunțate — printre altele, învățarea mai frecventă în grupuri mici în clasele 1-2 și noua organizare a primilor ani de școală — regulile detaliate și termenele urmează să fie stabilite.