Mai întâi combustibilul, apoi hainele și alimentele. Ce urmează cu prețurile în Norvegia?

Au trecut 12 săptămâni de la atacurile SUA și Israelului asupra Iranului. Traficul navelor prin strâmtoarea Ormuz a fost restricționat. Este o rută importantă pentru petrol, gaze, îngrășăminte, aluminiu și heliu. În primul rând, au crescut prețurile la combustibili, ceea ce în Norvegia a dus la introducerea unui sistem de reduceri.

Potrivit Thinei Saltvedt de la Nordea Markets, multe dintre efectele crizei încă nu sunt vizibile. Este vorba despre produse legate de Orientul Mijlociu. Adesea, această legătură este indirectă și se referă la petrol, gaze, transport sau materii prime folosite în producție.

Un exemplu sunt textilele, dintre care o mare parte sunt fabricate din poliester. Materialul se bazează pe petrol și gaze. Producția sa are loc în mare parte în Asia. Saltvedt apreciază, într-un interviu pentru E24, că o criză prelungită ar putea aduce efecte neașteptate.

FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) avertizează asupra unei crize grave a prețurilor la alimente în următoarele 6-12 luni. Organizația subliniază că închiderea strâmtorii nu este doar o perturbare temporară a navigației. Poate fi începutul unui șoc pentru agricultură și sectorul alimentar. FAO descurajează restricțiile la export. De asemenea, face apel la rute comerciale alternative.

Organizația Yara precizează că, în condiții normale, prin strâmtoarea Ormuz trec 23% din amoniacul global și 34% din ureea globală. Acestea sunt componente importante pentru producția de îngrășăminte. Hanna Opsahl-Ben Ammar de la Yara declară pentru E24 că aproximativ jumătate din producția mondială de alimente depinde de îngrășăminte. Problemele sunt cauzate și de gazul și amoniacul blocate în Golful Persic. Cei mai afectați pot fi micii fermieri din cele mai sărace țări.

Perturbările afectează și aluminiul și plasticul. Prețul primului a crescut în 2026 cu peste 20% și s-a apropiat de 3,6 mii de dolari pe tonă. Este un nivel apropiat de vârfurile din 2022. Problemele de pe piața plasticului se pot reflecta în prețurile ambalajelor pentru alimente și multe produse de uz zilnic. În Japonia au apărut deja semnale privind lipsa mănușilor și a echipamentelor medicale pentru operații.

Șeful IEA (Agenția Internațională pentru Energie), Fatih Birol, a avertizat că sectorul petrolului ar putea intra în „zona roșie” în iulie sau august. Motivul este continuarea utilizării rezervelor globale. Potrivit presei americane, un posibil acord între Iran și SUA ar putea însemna redeschiderea strâmtorii Ormuz. Detaliile unui eventual acord rămân însă incerte. Experții subliniază că, chiar și după redeschiderea rutei, stabilizarea pieței petrolului ar putea dura mult timp.

Unele țări reduc taxele pe combustibili pentru a limita efectele asupra consumatorilor. Altele încearcă să reducă consumul. Saltvedt subliniază că efectele vor fi resimțite cel mai puternic de țările cu putere de cumpărare mai mică. Europa le-ar putea observa mai târziu. Norvegia ar putea, de asemenea, să simtă efectul în etapele următoare ale crizei, deoarece importă multe bunuri din Asia.