Lacunele lingvistice pot pune pacienții în pericol. Asistenții medicali norvegieni dezvăluie amploarea problemei

Studiul a fost realizat de revista de specialitate „Sykepleien”. La acesta au participat între 1.100 și 1.200 de asistente și asistenți medicali, care au evaluat efectele cunoașterii insuficiente a limbii norvegiene de către colegi. Rezultatele indică dificultăți frecvente de comunicare. Acestea se referă atât la transmiterea verbală a informațiilor, cât și la întocmirea documentației medicale.

Cele mai multe dificultăți se referă la comunicarea verbală. Respondenții arată însă că neînțelegerile apar și la redactarea notițelor în documentația medicală și a rapoartelor scrise. Pentru multe persoane, aceasta este o problemă repetitivă. Până la 30% dintre participanții la sondaj recunosc că se confruntă săptămânal cu dificultăți legate de cunoașterea limbii norvegiene de către alte asistente și alți asistenți medicali. Alți 8% declară că astfel de situații apar zilnic.

Evaluările riscului diferă. Dintre persoanele care consideră lacunele lingvistice un risc pentru pacienți, 24% le apreciază drept foarte mari, iar 37% drept mari. Ceilalți observă un anumit nivel de pericol. În același timp, 15% dintre toți respondenții declară că s-au confruntat cu cazuri de prejudicii aduse pacienților cauzate de probleme lingvistice. La rândul lor, 1% dintre participanți indică situații în care dificultățile de comunicare ar fi dus la moartea unui pacient.

Asociația Norvegiană a Asistenților Medicali (NSF) își exprimă îngrijorarea față de rezultatele studiului. Președinta organizației, Lill Sverresdatter Larsen, consideră că nu pot fi acceptate cerințe lingvistice mai reduse în unele domenii ale asistenței medicale, în special în îngrijirea persoanelor vârstnice. În opinia sa, sunt necesare schimbări. NSF solicită introducerea unei perioade de tranziție, care să le permită angajaților să își îmbunătățească nivelul de norvegiană până la unul care să asigure îngrijire sigură. Larsen subliniază, de asemenea, că personalul trebuie să poată comunica clar atât cu pacienții, cât și cu colegii.

Direcția Norvegiană pentru Sănătate (Hdir) informează că, în sistemul norvegian de sănătate, este necesară în principiu cunoașterea limbii norvegiene la nivelul B2. Problemele de comunicare au însă și alte consecințe, asupra cărora atrag atenția participanții la studiu. Una dintre ele este munca suplimentară efectuată de persoanele care cunosc bine norvegiana și care trebuie să facă față dificultăților lingvistice ale colegilor. Participanții la sondaj menționează și erori fără consecințe grave. În studiu apar, de asemenea, situații descrise de „Sykepleien” drept amuzante.

Autoritatea Norvegiană de Supraveghere a Sănătății (Helsetilsynet) și Hdir nu țin statistici detaliate privind amploarea problemelor lingvistice din sistemul de sănătate. Potrivit „Sykepleien”, acest lucru înseamnă că numărul real al unor astfel de cazuri poate fi mai mare decât reiese din informațiile disponibile. Siri Bentserud Wingerei, directoare de comunicare la Helsetilsynet, subliniază că o condiție pentru îngrijirea sigură este capacitatea personalului de a înțelege pacienții și colegii și de a le transmite informații ușor de înțeles.