Sunt norvegienii singuri? Rezultatele studiilor nu lasă loc de îndoială

Rezultatele sondajului arată că cel mai mare procent de persoane singure se regăsește în rândul celor cu vârsta între 18 și 24 de ani. Nu mai puțin de 23,3% dintre tinerii adulți declară un puternic sentiment de izolare. În grupa de vârstă 25–44 de ani, rata este de 19,1%, ceea ce indică, de asemenea, o prevalență ridicată a problemei.

Studiile din ultimii ani confirmă că tinerii adulți experimentează singurătatea mai des decât grupele de vârstă mai înaintate. Totodată, s-a remarcat o îmbunătățire față de 2021, când nivelul singurătății în rândul celor mai tineri depășea 30%.

Situația este diferită în rândul persoanelor în vârstă. Cel mai scăzut nivel al singurătății a fost înregistrat în grupa de vârstă 67–79 de ani, unde 5,3% dintre respondenți raportează simptome grave de izolare. În rândul persoanelor de peste 80 de ani, nivelul singurătății crește, fiind asociat cu starea de sănătate și cu limitările în contactele sociale.

Datele arată, de asemenea, o creștere a singurătății în grupa de vârstă 45–66 de ani – de la 10,5% la 12,3% între 2024 și 2025. Diferențele dintre femei și bărbați nu sunt statistic semnificative.

Persoanele aflate în afara pieței muncii sunt puternic expuse riscului de singurătate. În rândul șomerilor, procentul celor singuri depășește 36%, iar în rândul persoanelor incapabile de muncă este de aproximativ 30%. Studenții și elevii au experimentat, de asemenea, fluctuații mari – după o creștere până în 2023, rata lor a scăzut la 21%, dar a crescut din nou la 22,9% în 2025.

Analiza evidențiază diferențe semnificative în funcție de starea de sănătate mintală: 45,4% dintre persoanele cu probleme psihice declară că se simt singure, față de 4,8% dintre respondenții fără astfel de simptome.

Rata singurătății este mai mare în rândul persoanelor care trăiesc singure decât în rândul celor care au un partener. În grupul persoanelor singure, procentul este de aproape 28%, iar în rândul părinților singuri – 36,7%. Prezența unui partener reduce clar nivelul singurătății – atât în rândul persoanelor singure, cât și al părinților singuri.

Datele sugerează, însă, o creștere a singurătății în rândul părinților singuri în ultimii ani. Valori constant scăzute, sub 10%, se mențin în rândul persoanelor care locuiesc în cuplu.

Cele mai recente rezultate arată tendințe paralele – o îmbunătățire a situației în rândul tinerilor adulți și o înrăutățire în grupurile expuse riscului de izolare socială, precum șomerii, persoanele cu probleme de sănătate mintală sau părinții singuri. În același timp, Norvegia rămâne una dintre țările cu cel mai scăzut nivel de singurătate din Europa, fapt confirmat de datele EU-SILC din 2022.

Compararea grupurilor de risc și schimbările observate în timp permit o mai bună înțelegere a zonelor care necesită analiză suplimentară. Acest lucru indică o nevoie tot mai mare de monitorizare a factorilor sociali și de sănătate care influențează sentimentul de izolare.