Războiul comercial cu SUA la orizont: ce înseamnă noile tarife pentru Norvegia?

Ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg a declarat că majorările tarifare din SUA sunt vești proaste pentru economia mondială și pentru o țară atât de deschisă precum Norvegia și că decizia lui Trump va avea un impact asupra companiilor norvegiene. Deși este prea devreme pentru a evalua cât de gravă va fi situația, reprezentanții mai multor sectoare economice au început deja să speculeze.

8 la sută din exporturile Norvegiei merg în prezent în Statele Unite, dar majoritatea merg în UE. Statele Unite rămân a treia cea mai mare piață de export a țării fiordurilor. Cum va afecta tariful crescut asupra mărfurilor din Norvegia realitatea?

– Acum este important să continuăm lucrările la negocierile privind Acordul privind Spațiul Economic European, să introducem posibile măsuri protecționiste ale UE și să menținem economia norvegiană sub control – a spus Stoltenberg.

Noile reglementări acoperă aproape toate țările din lume – se stabilește o rată minimă de 10 la sută pentru fiecare țară, iar pentru mulți parteneri, rata tarifară este mai mare. Pentru China, tariful este stabilit la 34 la sută, pentru Uniunea Europeană 20 la sută, pentru Japonia 24 la sută, iar pentru o serie de alte țări, ratele ajung până la 30-50 la sută.

Este important de menționat că tariful suplimentar de 15 la sută este impus peste ratele tarifare existente din tariful SUA sau taxele antidumping. Cu alte cuvinte, aceasta înseamnă o creștere a costului exporturilor norvegiene cu 15 puncte procentuale, dacă produsul nu este supus unor măsuri vamale separate.

Multe companii nu sunt sigure cât de severe vor fi tarifele comerciale anunțate și dacă Norvegia va simți vreo reacție din partea UE. Un document al Casei Albe datat 4 aprilie afirmă că noua rată tarifară împotriva Norvegiei este de 15 la sută. Creșterea tarifelor și un război comercial global ar putea crea o spirală vicioasă care lovește majoritatea oamenilor acolo unde doare cel mai mult – în portofelele lor.

De exemplu, crescătorii de somon se tem de o scădere a cererii – un tarif suplimentar de 15 la sută ar putea forța o creștere a prețurilor peștelui în SUA, ceea ce va descuraja unii cumpărători. Experții indică faptul că, odată cu o creștere de 15 la sută a prețului peștelui importat, cererea va scădea, iar vânzările de alimente norvegiene ar putea încetini. Temeri similare au producătorii de aluminiu și metale – produsele lor erau deja mai puțin competitive din cauza tarifelor anterioare, iar un război tarifar global ar putea reduce prețurile metalelor la nivel mondial, afectând exportatorii norvegieni.

De asemenea, furnizorii de mașini pentru industrie se tem că clienții americani vor alege furnizori locali mai ieftini sau vor renunța la unele comenzi dacă mașinile norvegiene se vor scumpi cu câteva procente. Aceste amenințări se traduc într-un risc real de pierdere a veniturilor.

Cele mai importante mărfuri de export din Norvegia sunt petrolul, gazele și fructele de mare, dar și aluminiul, produsele chimice, mașinile și tehnologia. Locurile de muncă din sectoarele responsabile vor fi, în mod natural, expuse riscului de pierdere a valorii.

– Cel mai rău lucru care se poate întâmpla Norvegiei este ca acest lucru să se dezvolte într-un război comercial global și o scădere bruscă a comerțului internațional – spune NTB profesorul Ola H. Grytten de la Școala Norvegiană de Economie.

El indică mai multe aspecte care, pe termen lung, ar putea avea consecințe negative pentru majoritatea oamenilor și portofelele lor: creșterea prețurilor la nivel mondial va afecta Norvegia și va pune presiune asupra creșterii prețurilor și în țara fiordurilor; inflația în creștere va determina Norges Bank să majoreze rata principală a dobânzii; companiile exportatoare vor fi supuse unei presiuni mai mari, ceea ce va fi asociat cu un risc crescut de pierdere a locurilor de muncă.

Lista produselor supuse unui tarif de 15 la sută din Norvegia nu este detaliată – tariful este general. Norvegia nu are un acord comercial bilateral special cu SUA (cum ar fi USMCA care acoperă Canada și Mexic), așa că se aplică tarifele standard. În practică, multe produse industriale norvegiene au intrat până acum în SUA cu tarife mici sau zero (cum ar fi mașinile sau electronicele), în timp ce, de exemplu, produsele agricole au întâmpinat tarife ridicate sau chiar bariere netarifare. Acum, la fiecare dintre aceste poziții va fi adăugat un supliment de 15 la sută.

Efectele războiului comercial ar putea, pe termen lung – poate într-un an – să se răspândească în întreaga economie norvegiană. Grytten subliniază că acest lucru ar putea afecta elementele centrale ale modelului social norvegian. – Dacă izbucnește un război comercial, ar putea duce la o capacitate de adaptare mai mică, o creștere mai mică a productivității, o creștere economică mai mică – și, prin urmare, o bunăstare mai mică – spune el.

Deși consecințele pentru o parte din industria de export ar putea fi drastice, impactul direct asupra economiei norvegiene va fi inițial limitat. Cu toate acestea, politica tarifară și comercială a lui Trump are și ar putea avea o serie de efecte indirecte și de lungă durată care, împreună, ar putea fi greu de gestionat.

– O mare parte din bunurile și serviciile pe care le producem fac parte din lanțurile de valoare care includ și industria europeană. O mare parte din producția noastră este trimisă prin UE și, înainte de expedierea ulterioară, primim o ștampilă UE. Prin urmare, și noi suntem afectați – subliniază ministrul comerțului și industriei Cecilie Myrseth. – Pentru noi, acum Europa este cea mai importantă – subliniază ea.

Din noile tarife au fost excluse, de exemplu, oțelul și aluminiul, precum și mașinile și piesele auto – aceste categorii au fost deja anterior (încă înainte de anunțarea tarifului de 15 la sută) supuse unor tarife de protecție separate, de 25 la sută. Lista excepțiilor a inclus, de asemenea, medicamente, semiconductori, materii prime energetice și unele minerale care nu sunt disponibile în SUA. Acest lucru este menit să prevină efectele negative pentru industria americană rezultate din creșterea costurilor componentelor și materiilor prime cheie.

Mulți polonezi sunt angajați în industrii esențiale pentru economia norvegiană: construcții, construcții navale și industria petrochimică, transport, pescuit sau sectorul energetic. Criza exporturilor ar putea afecta situația lucrătorilor polonezi din Norvegia.

Evenimente precum războaiele comerciale afectează puternic piețele valutare. Coroana norvegiană era deja slăbită față de principalele valute înainte de impunerea tarifelor. Pentru polonezii care lucrează în Norvegia, cursul NOK este important – determină valoarea reală a câștigurilor după conversia în zloți.

Companiile orientate spre export ar putea opri noile recrutări până când situația se stabilizează. Companiile de producție și logistică, care anterior angajau cu plăcere lucrători suplimentari (adesea străini), ar putea acum să limiteze orele suplimentare sau să nu reînnoiască contractele temporare. În sectorul pescuitului, prudența este deja vizibilă – fabricile de procesare a somonului se gândesc dacă să mențină nivelul actual de angajare pentru sezonul de vară. Același lucru ar putea fi valabil și pentru fabricile de piese sau companiile de tehnologie care lucrează la comenzi de export.

Riscul de concedieri vizează în primul rând grupurile de lucrători mai puțin protejate. Dacă situația se va înrăutăți, s-ar putea discuta despre neprelungirea contractelor sau chiar despre reducerea posturilor în companiile afectate de tarife. În condiții de încetinire, companiile decid, de asemenea, mai rar să acorde creșteri salariale.

Deocamdată, efectele macroeconomice ale deciziei președintelui Statelor Unite, Donald Trump, pe teritoriul norvegian sunt greu de estimat. Norges Bank a avertizat deja anterior că tensiunile comerciale prelungite ar putea menține inflația la un nivel ridicat, întârziind reducerile planificate ale ratelor dobânzilor.

Guvernul se teme de un „triplu impact” – mai întâi, barierele tarifare americane opresc exporturile norvegiene, apoi reacțiile contrare ale Uniunii Europene lovesc indirect exportatorii norvegieni, iar în final, încetinirea globală reduce cererea de materii prime și produse din Norvegia. Ministrul finanțelor Jens Stoltenberg a descris un astfel de scenariu drept „triplu impact”, care ar putea amenința creșterea economică a țării fiordurilor.

Interesul autorităților norvegiene este mai degrabă să atenueze conflictul decât să-l escaladeze, deoarece un război tarifar între cele două mari puteri (SUA și UE) va afecta cel mai mult țările terțe, cum ar fi Norvegia. În loc să impună propriile tarife asupra produselor americane (ceea ce ar putea afecta consumatorii și importatorii norvegieni), Norvegia se concentrează pe diplomația comercială – consultându-se cu Uniunea Europeană, luând în considerare acțiuni comune în cadrul OMC și căutând posibile excepții sectoriale.

Surse: borsen.dagbladet.no, NTB, E24, SSB, Reuters, nationen.no, innovasjonnorge.no, NRK, MojaNorwegia.pl, TVN 24