Permis de conducere, sănătate, bănci. Norvegia mizează pe un singur portofel digital

Studiul „Cartografierea potențialului de beneficii în faza de utilizare a portofelelor digitale de identitate” a fost realizat în 2025. Autorii sunt Capgemini Invent și Menon Economics. Analiza se referă exclusiv la faza de utilizare a portofelelor digitale de identitate. Sunt luate în considerare condițiile europene, experiențele internaționale și infrastructura norvegiană eID. Raportul se referă la implementarea regulamentului eIDAS 2.0 și la planurile de lansare a portofelului în Norvegia până în 2030.

Regulamentul eIDAS 2.0 impune statelor membre ale Uniunii Europene obligația de a asigura un portofel digital de identitate. Soluția trebuie să permită autentificarea sigură, stocarea și partajarea selectivă a datelor, precum și semnătura electronică calificată. Portofelul trebuie să funcționeze transfrontalier în UE și în Spațiul Economic European.

În Norvegia, baza o reprezintă infrastructura dezvoltată eID. BankID rămâne cea mai utilizată soluție. Există și MinID, Buypass și Commfides. Raportul indică faptul că noul portofel va completa ecosistemul actual, nu îl va înlocui.

Lucrările din Norvegia sunt într-o fază incipientă. Se desfășoară o analiză conceptuală a modelelor de implementare. Țara participă, de asemenea, la proiecte pilot europene. Funcționează deja așa-numita „cutie de nisip” națională de testare, condusă de Agenția Norvegiană pentru Digitalizare. Experiențele de până acum se concentrează pe interoperabilitate și protecția datelor.

Uniunea Europeană a investit aproximativ 90 de milioane de euro în dezvoltarea portofelelor de identitate. Peste 550 de entități publice și private participă la proiectele pilot. Sunt testate, printre altele, călătoriile, plățile, educația, sănătatea și sectorul bancar.

Proiectele Consorțiului European al Portofelului Digital (EWC), Consorțiului Nordic-Baltic eID (NOBID) și Certificate Digitale pentru Europa (DC4EU) au furnizat date despre utilitatea soluțiilor. Utilizatorii au semnalat o utilizare mai simplă și mai puține erori. În același timp, au apărut bariere legate de încredere și experiența utilizatorului.

Proiectele pilot au evidențiat și importanța standardizării. Fără formate comune, datele rămân dificil de procesat automat. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea unor roluri clare pentru instituțiile care emit certificate digitale.

Raportul norvegian indică în total 54 de cazuri potențiale de utilizare. Doisprezece dintre acestea au fost analizate în detaliu. Acestea au fost împărțite în două grupuri: digitalizarea documentelor fizice și certificate digitale care eficientizează procesele.

În primul grup se regăsesc, printre altele, permisul de conducere și certificatul de înmatriculare, Cardul European de Asigurări de Sănătate, cardul de protecție a muncii și documentele de ședere. În al doilea grup se află, printre altele, confirmarea statutului de student, procedurile „cunoaște-ți clientul” din bănci și documentele financiare.

Potrivit estimărilor, beneficiile totale pentru cazurile analizate se ridică la 921-949 milioane NOK la valoarea actuală. Cele mai mari efecte vizează reducerea costurilor administrative și de producție a documentelor. O parte dintre beneficii sunt de natură nefinanciară și țin de confortul utilizatorilor și securitatea datelor.

Autorii raportului subliniază necesitatea introducerii treptate a portofelului. Este esențial să se înceapă cu serviciile utilizate frecvent. Acest lucru ar trebui să crească gradul de adoptare a aplicației în rândul cetățenilor.

Este importantă și lansarea timpurie a proiectelor pilot și implicarea sectorului privat. Raportul subliniază necesitatea unor modele de afaceri stabile. Fără acestea, ecosistemul nu se va dezvolta.

Documentul atrage atenția și asupra relației dintre portofelul cetățeanului și cel al companiilor. Multe servicii viitoare vor necesita acțiuni în numele organizațiilor. Reguli clare în acest sens ar trebui să reducă complexitatea și riscurile.