Norvegia ar putea investi din nou în producătorii de arme nucleare. Un nou raport dezvăluie condițiile

Joi, 15 octombrie, comisia condusă de fostul guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem, i-a prezentat ministrului finanțelor, Jens Stoltenberg, un raport de 434 de pagini. Documentul prezintă propuneri de modificare a regulilor etice ale SPU, care joacă un rol important în finanțarea cheltuielilor publice ale Norvegiei. Stoltenberg a anunțat că, în bugetul de anul viitor, peste 600 de miliarde NOK, adică un sfert din toate fondurile, ar urma să provină din acest fond.

Consiliul urmează să evalueze în continuare riscul unor încălcări grave ale normelor etice de către companiile în care investește SPU. Constatările sale nu vor mai include însă recomandări privind măsuri concrete, inclusiv excluderea unei firme din portofoliul de investiții. Alegerea măsurilor adecvate va reveni Norges Bank. Comisia justifică schimbarea prin responsabilitatea deplină a băncii pentru administrarea fondului și pentru aplicarea unei politici de investiții responsabile.

Pragul pentru excluderea companiilor ar urma să rămână ridicat. Potrivit propunerii, Norges Bank ar trebui în primul rând să își exercite drepturile de acționar pentru a reduce riscul unor noi încălcări. Banca va analiza, de asemenea, legăturile companiei cu încălcarea comisă. Va lua în considerare probabilitatea unor încălcări viitoare, amploarea activității companiei și disponibilitatea acesteia de a introduce schimbări. Vor conta și măsurile reparatorii pentru persoanele vătămate.

Raportul prevede și modificarea regulilor referitoare la producătorii de arme nucleare. În portofoliul SPU ar putea reveni companii cu sediul în puteri nucleare recunoscute, membre ale NATO. Este vorba despre întreprinderi din Statele Unite, Regatul Unit și Franța. Posibilitatea de a investi din nou ar putea viza concernuri precum Lockheed Martin, Boeing, General Dynamics, BAE Systems sau Airbus. Gjedrem justifică propunerea prin schimbarea situației de securitate, extinderea forțelor armate norvegiene și importanța tot mai mare a umbrelei nucleare a NATO.

Propunerile au stârnit opoziția unei părți a politicienilor norvegieni. Kirsti Bergstø, din Partidul Socialist de Stânga (SV), și Oda Indgard, din Partidul Verzilor (MDG), au criticat slăbirea rolului consiliului și posibilitatea investițiilor în producători de arme nucleare. Bjørnar Moxnes, din partidul Roșii (Rødt), a avertizat împotriva diminuării importanței încălcărilor dreptului internațional în deciziile de investiții. Raportul a fost evaluat diferit de Henrik Asheim, din Partidul Conservator (Høyre), care a considerat documentul un bun punct de plecare pentru elaborarea unor reguli previzibile de administrare a fondului.

Contextul actualei dispute îl reprezintă orientările etice temporare introduse toamna de Stoltenberg. După ce consiliului i-a fost retras dreptul de a recomanda excluderi, jurista specializată în drept internațional Cecilie Hellestveit a demisionat din calitatea de membră, în semn de protest. Guvernul urmează să își prezinte propriile propuneri în primăvară, într-un document adresat parlamentului norvegian.