Norvegia ar putea introduce noi taxe. Totul pentru sănătatea locuitorilor

O analiză pilot norvegiană din 2024 arată că adulții din țară obțin în medie 48% din energie din produse ultraprocesate. Datele anterioare din 2019 indicau că 46,5% din cheltuielile alimentare ale gospodăriilor mergeau către această categorie de alimente.

Cercetătorii subliniază că rezultatele se înscriu într-o tendință globală de creștere a consumului de produse foarte procesate. Potrivit oamenilor de știință, sunt necesare acțiuni rapide care să poată opri creșterea consumului. Printre autorii studiului se numără 43 de specialiști, inclusiv cercetătoarea norvegiană Marit Kolby.

Autoritatea Norvegiană pentru Sănătate evaluează pozitiv noul studiu și subliniază necesitatea clarificării definiției alimentelor ultraprocesate. Clasificarea actuală Nova împarte produsele în patru grupe, iar grupa 4 include alimente cu un grad ridicat de procesare și aditivi artificiali.

Experții atrag însă atenția că în aceeași grupă se regăsesc atât dulciurile, cât și pâinea coaptă în magazin. Directoarea Linda Granlund subliniază că o parte dintre aditivi au ca scop doar prelungirea duratei de valabilitate a produsului. În opinia sa, o mai mare precizie în evaluarea categoriilor ar îmbunătăți calitatea recomandărilor pentru sănătate.

În publicația The Lancet a fost prezentat un set de propuneri pe care statele le pot implementa pentru a limita popularitatea alimentelor ultraprocesate. Cercetătorii sugerează etichetarea obligatorie privind conținutul de grăsimi saturate, sare și zahăr.

Ei subliniază importanța reglementării marketingului produselor nesănătoase adresate tinerilor, lucru deja parțial implementat în Norvegia. Experții propun, de asemenea, taxe pe băuturile îndulcite și subvenții pentru produsele recomandate într-o dietă sănătoasă. Autoritățile sanitare norvegiene consideră că aceste soluții se încadrează în conceptul așa-numitei schimbări fiscale sănătoase.

Oamenii de știință avertizează că un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de suprapondere, boli cardiovasculare și alte afecțiuni. Marit Kolby subliniază că discuția despre definiții distrage atenția de la datele concrete și de la acțiunile necesare. În opinia sa, industria alimentară are cel mai mult de pierdut în urma eventualelor schimbări, deoarece aceste produse domină bugetele consumatorilor.

Cercetătoarea atrage atenția asupra costurilor crescânde pentru sănătate și a absenteismului cauzat de boli, care împovărează sistemul. Potrivit ei, sunt necesare soluții care să încurajeze societatea să revină la ingredientele neprocesate.

Creșterea conștientizării nutriționale și schimbarea structurii pieței pot juca un rol important în viitoarele reglementări privind producția și vânzarea alimentelor în Norvegia.