Lucrează în Norvegia, dar s-ar putea să nu obțină rezidență permanentă. Guvernul impune o condiție

Din martie 2022, peste 84 de mii de ucraineni au venit în Norvegia. Persoanele acoperite de protecție colectivă au în prezent un statut temporar, care nu le garantează automat dreptul la rezidență permanentă. Prin urmare, guvernul a pregătit o nouă soluție. Aceasta ar trebui să permită obținerea unui statut mai stabil persoanelor care lucrează și realizează venituri ce le permit să se întrețină singure. Reprezentanții comunității ucrainene avertizează însă că condițiile propuse se pot dovedi prea greu de îndeplinit.

Pragul de venit nu a fost încă stabilit definitiv. Guvernul ia în calcul două variante, care prevăd necesitatea obținerii unui venit anual de cel puțin 382 337 NOK sau 409 647 NOK. Pentru alți cetățeni străini care solicită rezidență permanentă, pragul actual este de 341 373 NOK. Aceasta înseamnă că ambele variante propuse pentru ucraineni prevăd cerințe financiare mai ridicate.

Proiectul a fost prezentat la mijlocul lunii septembrie. Consultările urmează să dureze până la 30 octombrie 2026, iar lansarea noii căi de obținere a permisului de ședere este programată pentru vara anului 2027. Totodată, guvernul dorește să prelungească protecția colectivă pentru ucraineni până în martie 2028. O astfel de prelungire nu va însemna însă acordarea automată a dreptului la rezidență permanentă. Noua soluție ar urma să fie destinată persoanelor capabile să se întrețină pe ele și familiile lor din propriile venituri.

Atingerea venitului necesar poate fi dificilă. Datele Oficiului Norvegian de Statistică (SSB) arată că aproximativ jumătate dintre ucrainenii de vârstă activă care au venit în Norvegia după 2022 și-au găsit un loc de muncă. Mulți dintre ei lucrează însă cu fracțiune de normă. Vilde Hernes de la Institutul de Cercetări Urbane și Regionale (NIBR) din cadrul OsloMet indică faptul că aproximativ jumătate dintre angajați au contracte temporare, ceea ce îi obligă să caute permanent noi oportunități de angajare. Potrivit cercetătoarei, situația părinților singuri și a pensionarilor este deosebit de dificilă.

Guvernul nu intenționează însă să reducă cerințele. Ministra muncii și integrării, Kjersti Stenseng, subliniază că fundamentul noii soluții trebuie să fie capacitatea de a se întreține singur, fără a beneficia de ajutoare sociale. Propunerea este criticată și de reprezentanții opoziției. Guri Melby din Partidul Liberal (Venstre) și Tage Pettersen din Partidul Conservator (Høyre) consideră că ucrainenii ar trebui să fie supuși acelorași cerințe ca alți cetățeni străini. Hanne Stenvaag din Partidul Roșu (Rødt) susține, în schimb, că mai puțin de 20% dintre ucrainenii angajați ar putea atinge pragul de venit propus.

NRK descrie problema prin exemplul Tatianei Shevchenko, în vârstă de 34 de ani, care a fugit din Kiev cu cei doi copii ai săi în urmă cu patru ani. Femeia are studii superioare în administrație și management, dar în Norvegia lucrează ca contabilă cu o normă de 30% și primește ajutor pentru chirie. Ea și-ar dori să lucreze cu normă întreagă. Fiica ei de nouă ani și fiul de 16 ani merg la școală în Norvegia, au prieteni acolo și speră să poată rămâne în țară. Shevchenko subliniază că își dorește un loc de muncă stabil și posibilitatea de a planifica viitorul familiei sale.