Noi descoperiri din Norvegia. Fiordurile pot ajuta... în lupta împotriva încălzirii globale

Rezultatele cercetărilor, publicate în revista Scientific Reports, arată că Kongsfjorden acționează ca un depozit natural de gaze cu efect de seră. Datorită noului model, a fost posibilă urmărirea exactă a fluxurilor de azot și carbon din apă.

Pedro Duarte de la Institutul Norvegian de Cercetări Polare subliniază că fiordul absoarbe mai multe dintre aceste substanțe decât eliberează. Dacă un fenomen similar are loc și în alte părți ale Arcticii, acest lucru ar putea fi benefic pentru climă și ecosisteme. Oamenii de știință descriu Kongsfjorden ca pe un „laborator viu” care permite observarea schimbărilor din natură mai rapid decât în alte regiuni ale Svalbardului.

Kongsfjorden este de ani de zile un loc de cercetare științifică regulată. Experții prelevează mostre de apă și analizează compoziția lor chimică. Philipp Assmy de la Institutul Norvegian de Cercetări Polare explică faptul că azotul este esențial pentru dezvoltarea fitoplanctonului, care stă la baza lanțului trofic marin.

Metoda folosită permite determinarea mai precisă a modului în care circulația apei influențează capacitatea fiordului de a absorbi gaze cu efect de seră. Oceanul, care absoarbe aproximativ un sfert din emisiile globale, rămâne unul dintre cele mai importante elemente în limitarea efectelor schimbărilor climatice.

Echipa de cercetare intenționează să extindă programul de monitorizare a Kongsfjorden pentru a înțelege mai bine impactul încălzirii apelor asupra ecosistemului și comunităților locale. Oamenii de știință atrag atenția că, odată cu creșterea temperaturii apelor, capacitatea fiordului de a absorbi gaze și substanțe nutritive poate scădea.

Pedro Duarte subliniază că extinderea sistemului de monitorizare face parte din sarcinile încredințate Institutului Norvegian de Cercetări Polare de către Ministerul Mediului și Climei. Scopul este de a utiliza mai bine cunoștințele științifice pentru planificarea viitoarelor acțiuni de protecție în Arctica.

Secretarul de stat în Ministerul Mediului și Climei, Kristoffer Hansen, subliniază că regiunea Kongsfjorden este un loc excepțional pentru cercetarea schimbărilor climatice din Arctica. Observațiile pe termen lung permit o mai bună înțelegere a impactului încălzirii asupra mediului marin.

Potrivit lui Hansen, astfel de cercetări sunt importante pentru cunoașterea schimbărilor globale în ciclul carbonului. Deși natura încă absoarbe o parte din emisii, acest lucru nu schimbă faptul că este necesară reducerea suplimentară a poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră.