Mai întâi explozia din Oslo, apoi atacul de pe Utøya. Se împlinesc 15 ani de la tragedie

Atacurile au avut loc unul după altul. Mai întâi, o bombă a explodat în cartierul guvernamental din Oslo, iar la mai puțin de două ore a început un atac armat în tabăra Tineretului Partidului Laburist Norvegian (AUF). Țintele au fost angajați ai instituțiilor de stat, persoane întâmplătoare și tineri participanți la întâlnire. Autorul a fost arestat în aceeași seară și ulterior condamnat la 21 de ani de detenție preventivă.

Pe 22 iulie 2011, la ora 15:25, o bombă ascunsă într-o mașină a explodat în fața complexului guvernamental Regjeringskvartalet. Explozia a avariat clădirile din centrul Oslo, a spart geamurile unui bloc de birouri cu 17 etaje și a împrăștiat fragmente pe o rază de aproximativ un kilometru. Au murit opt persoane. 209 persoane au fost rănite, dintre care 12 grav. Centrul orașului a fost închis, iar evacuarea clădirilor din zonă a început.

Autorul a părăsit Oslo și s-a îndreptat spre lacul Tyrifjorden. Apoi a traversat cu feribotul spre Utøya, pretinzând că este polițist și că trebuie să efectueze un control după atentatul din capitală. Pe insulă se aflau aproximativ 700 de persoane. La ora 17:22 a început atacul armat, care a durat peste o oră. A ucis 69 de persoane și a rănit 110, după care, în jurul orei 18:35, a fost arestat de poliție.

A doua zi după atentate, premierul Jens Stoltenberg le-a numit o tragedie națională și cea mai gravă crimă de la Al Doilea Război Mondial. El a anunțat că răspunsul Norvegiei va fi mai multă democrație și deschidere, dar fără naivitate. Regele Harald al V-lea a făcut apel la unitate. Partidele din parlamentul Norvegiei (Storting) au amânat campania electorală pentru alegerile locale. Pe 25 iulie, în țările scandinave, memoria victimelor a fost onorată printr-un minut de reculegere.

La marșul tăcerii din Oslo au participat aproximativ 150 de mii de persoane. 21 august a fost zi de doliu național în Norvegia, iar condoleanțe au venit din partea Organizației Națiunilor Unite (ONU), Uniunii Europene (UE), Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și a autorităților din multe țări.

După atacuri, a crescut interesul pentru aderarea la partide politice și organizații de tineret. Noi membri au fost primiți de organizațiile de tineret ale mai multor partide norvegiene. În anii următori, și alți atentatori de extremă dreapta s-au referit la autor și la manifestul său.

Breivik își execută în continuare pedeapsa în cadrul sistemului norvegian de detenție preventivă. Instanța poate prelungi această măsură dacă consideră că condamnatul reprezintă în continuare un pericol. Cererile sale de eliberare condiționată din 2022 și 2024 au fost respinse. Aceasta înseamnă că, după 15 ani, instanțele continuă să ia decizii privind izolarea autorului.