Au fost analizate 3,8 milioane de comentarii. Rezultatele arată cine se confruntă cu cea mai mare agresivitate

Studiul a fost comandat de centrul analitic norvegian Agenda (Tankesmien Agenda). Pentru realizarea lui, compania de analiză Analyse & Tall a examinat 3,8 milioane de comentarii publicate sub 36 224 de postări ale 76 de politicieni din parlamentul norvegian (Storting). Toți au fost membri ai parlamentului în cursul ultimelor două mandate. Rezultatele au fost publicate la 13 octombrie 2026, indicând o creștere clară a numărului de atacuri online.

În anii 2020–2022, cercetătorii au înregistrat 27 955 de comentarii care conțineau atacuri la adresa politicienilor. În perioada 2024–2026, numărul acestora a crescut la 41 525, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 50%. A crescut și ponderea lor în discuții. Procentul atacurilor din totalul comentariilor a urcat de la 1,5% la 2,4%, adică cu aproximativ 60%.

Agenda atrage atenția asupra posibilelor consecințe ale acestui fenomen. Thea Joramo Lysne, responsabilă de comunicare în cadrul centrului, avertizează că agresivitatea în creștere îi poate determina pe politicieni să renunțe la activitatea publică și poate descuraja alte persoane să candideze. Problema afectează și administrațiile locale. În Norvegia este nevoie de peste 10 mii de persoane care să ocupe funcții alese în consiliile municipale, autoritățile regionale și Storting.

Dintre cele trei mari partide norvegiene, cea mai mare pondere a atacurilor a fost înregistrată sub postările politicienilor Ap. Comentariile agresive au reprezentat 2,66% din toate reacțiile textuale, iar 53% dintre aceste atacuri au fost clasificate drept discurs al urii online. În cazul Partidului Conservator (Høyre), acest procent a fost de 37%. La rândul său, dintre atacurile îndreptate împotriva politicienilor Partidului Progresului (Frp), 24% au fost considerate discurs al urii.

Cele mai aprinse discuții privesc imigrația și integrarea. Postările dedicate acestor subiecte apăreau printre cele cu cea mai mare pondere a atacurilor de aproape trei ori mai des decât în întregul grup analizat de publicații ale politicienilor. Aceasta a fost cea mai mare suprareprezentare tematică din studiu. Înseamnă că tocmai chestiunile legate de migrație și integrare au apărut deosebit de frecvent în discuțiile caracterizate de un nivel ridicat de agresivitate.

Autorii comunicatului atrag, de asemenea, atenția asupra posibilului rol al algoritmilor platformelor sociale și al conturilor false în intensificarea atacurilor online. Lysne subliniază că, înainte de introducerea unor măsuri concrete de limitare a discursului urii, este necesară o cunoaștere mai aprofundată a mecanismelor acestui fenomen. Raportul integral a fost pus la dispoziție pe site-ul Agendei.