Raport nou despre Norvegia. Aceste resurse îi interesează pe Trump, Europa și industria de apărare

Ministrul Industriei, Cecilie Myrseth, a primit vineri, 19 iunie, raportul „Resurse critice și strategice în Norvegia – poziții și potențial”. Este prima analiză majoră a rolului Norvegiei în lanțurile de aprovizionare pentru care concurează statele occidentale. Documentul a fost pregătit de Prosess21 și Consiliul Norvegian pentru Cercetare (Forskningsrådet), la cererea Ministerului Comerțului, Industriei și Pescuitului (NFD).

Raportul este clar. Industria norvegiană și sectorul mineral furnizează deja resurse importante pentru economie, tranziție și securitatea aliaților. Myrseth a subliniat că este vorba despre contribuția la crearea de valoare și reziliența statelor occidentale. Miza sunt lanțurile de aprovizionare aflate în afara controlului Chinei.

Resursele critice sunt necesare pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene, cipuri, centre de date, rachete și sisteme militare moderne. Europa și SUA încearcă de ani de zile să reducă dependența de China, care domină extracția și procesarea metalelor rare, grafitului, cobaltului și a altor resurse. Raportul descrie această schimbare ca o trecere de la comerț la politica de securitate. Resursele au devenit un element al rivalității între state.

Fensfeltet se află în Telemark. Zăcământul este situat pe o structură vulcanică veche de aproximativ 580 de milioane de ani și conține cea mai mare concentrație cunoscută de metale rare din Europa. Dagbladet relatează că administrația lui Donald Trump a indicat deja această zonă ca fiind strategic importantă. Aceleași resurse sunt importante pentru planurile americane de asigurare a accesului la materiale critice.

Trump a legat interesul pentru Groenlanda de resursele sale minerale. În acest an, el a semnat și un acord mineral cu Ucraina. Potrivit NFD, Fensfeltet a fost propus ca proiect strategic în cooperarea minerală internațională MSP, care ulterior a fost înlocuită de FORGE. Scopul acestor acțiuni este de a asigura statelor occidentale accesul la resurse critice.

Raportul arată, de asemenea, că cea mai mare valoare nu provine doar din subteran. Industria de prelucrare norvegiană exportă resurse critice în valoare de aproape 100 de miliarde NOK anual, în timp ce extracția în sine reprezintă aproximativ 3,5 miliarde NOK. Autorii avertizează că dezvoltarea poate fi încetinită de concesiuni lungi, dispute teritoriale, lipsa capitalului și accesul incert la energie.