Norvegia și-a epuizat deja limita resurselor Pământului. Până la sfârșitul anului 2025 doar „supraconsum”

Când deja în aprilie țara fiordurilor și-a utilizat partea sa din resursele mondiale, este clar cât de extrem este supraconsumul. Norvegia ocupă locul 25 în lista Global Footprint Network pentru anul 2025, ceea ce o plasează printre țările cu cel mai înalt nivel de consum pe cap de locuitor. Pentru a atinge un nivel sustenabil, țara fiordurilor trebuie să reducă consumul cu 75%.

Conform estimărilor organizației ecologice WWF, dacă întreaga lume ar avea un consum la fel de ridicat ca norvegienii, ar fi nevoie de 3,6 planete Pământ. Global Footprint Network își bazează calculele pe cei mai mari factori care afectează mediul natural, cum ar fi emisiile de carbon, utilizarea resurselor forestiere și sistemul alimentar.

Un locuitor al Norvegiei consumă în medie 18,6 tone de materii prime pentru a-și acoperi consumul privat anual. În comparație, media mondială pe cap de locuitor este de 4,9 tone, potrivit Asociației Norvegiene pentru Conservarea Naturii.

Conform raportului Living Planet Report al organizației WWF pentru anul 2024, în ultimii 50 de ani s-a pierdut 73% din populația mondială de animale. Pământul se apropie de puncte critice periculoase care vor avea consecințe grave pentru oameni și natură în întreaga lume.

Cel mai mare progres negativ poate fi observat în America Latină și Caraibe, unde populația de animale scade în medie cu 95%. În Africa, în medie, 76% din populația de animale dispare, iar în Asia și Pacific – 60%. În Europa și America de Nord, în ultimii 50 de ani, a existat o scădere de 34% și, respectiv, 39%. WWF scrie că acest lucru se întâmplă deoarece deja înainte de anul 1970 au avut loc impacturi semnificative asupra naturii.

Potrivit WWF, în 2024, extracția și utilizarea resurselor naturale au fost responsabile pentru 55% din schimbările climatice și 90% din pierderea biodiversității pe uscat.

– Consecințele nu mai sunt ipotetice, ele se întâmplă acum. Suntem martorii unor fenomene meteorologice din ce în ce mai extreme, colapsului ecosistemelor, deficitelor de apă și amenințărilor la adresa securității alimentare, – susține Elise Åsnes, lidera organizației Spire.

Åsnes consideră că generația tânără are condiții mai proaste pentru a duce o viață bună și sigură. Totuși, ea crede că nu este prea târziu pentru schimbare.

– Pentru generația mea, aceasta înseamnă un viitor caracterizat de o mai mare incertitudine și o luptă continuă pentru a asigura condițiile de viață de bază. Putem câștiga mult inversând această tendință. Noi, tinerii, merităm un viitor în care oamenii și natura sunt pe primul loc, nu un sistem care pune creșterea economică mai presus de toate. Singurul lucru care lipsește este voința politică de a lua măsuri decisive. Trebuie să arătăm politicienilor că mulți dintre noi cerem acest lucru, – spune.

Surse: WWF, Dagsavisen