Guvernul vrea să reducă impozitele. Acestea ar urma să îi vizeze pe toți angajații

Pe 15 septembrie, conducerea Ap și-a prezentat premisele înaintea ședinței autorităților partidului. Stoltenberg a prezentat linia cu care formațiunea vrea să intre în negocierile privind impozitele plătite de locuitori și companii. Unul dintre principalele puncte este impozitarea mai redusă a muncii. Ap nu precizează însă deocamdată amploarea reducerilor planificate, deoarece nivelul acestora urmează să fie stabilit în timpul negocierilor.

Brenna anunță reduceri ample ale impozitului pe venit pentru persoanele care se întrețin din salariu. Potrivit ei, sistemul ar trebui să facă munca mai rentabilă, ceea ce ar urma totodată să încurajeze mai multe persoane să se angajeze. Ap nu a prezentat încă valoarea concretă a facilității. Brenna subliniază că aceasta va face obiectul negocierilor. Reducerea impozitului pe venituri urmează să fie una dintre cele trei priorități principale ale partidului.

A doua este asigurarea unei predictibilități mai mari pentru companii. Stoltenberg indică faptul că tocmai de aceea este necesar un acord fiscal care să includă o parte mai mare a scenei politice, chiar dacă partidele nu se vor pune de acord în toate chestiunile. A treia prioritate rămâne redistribuirea. Ap vrea să păstreze principiul potrivit căruia persoanele care dețin și câștigă mai mult plătesc impozite mai mari. Partidul intenționează, de asemenea, să simplifice sistemul și să limiteze lacunele fiscale existente.

Stoltenberg și Brenna nu sunt de acord cu eliminarea completă a impozitului pe avere. Ap vrea însă să îl reformeze, printre altele prin schimbarea regulilor de evaluare a diferitelor tipuri de avere. Brenna arată că excepțiile și facilitățile actuale provoacă diferențe în impozitarea anumitor active. Potrivit ei, acest lucru poate direcționa capitalul acolo unde sarcinile fiscale sunt mai mici, în loc de zonele în care banii generează o activitate economică mai mare. Ap vrea totodată să păstreze protecția privind locuințele.

Stoltenberg indică, de asemenea, posibilitatea reducerii unor cote în schimbul eliminării facilităților și lacunelor. El amintește reforma din 1992, când impozitul pe profiturile companiilor a fost redus de la 50 la 28%, iar în același timp au fost limitate multe excepții. Potrivit lui, în consecință, veniturile fiscale totale au crescut. Schimbările analizate în prezent ar urma să includă, printre altele, impozitarea capitalului, averii și acționarilor. Guvernul vrea să prezinte în ianuarie 2027 un document pentru parlamentul norvegian, care să deschidă calea negocierilor pentru un acord mai amplu.

Stoltenberg amintește că acorduri fiscale ample au fost încheiate anterior în Norvegia în anii 1992, 2001, 2006 și 2016. Au trecut zece ani de la ultimul dintre acestea, astfel că ministrul consideră că a venit momentul pentru o nouă încercare de a elabora reguli durabile. El însuși recunoaște însă că discuțiile dintre partide nu vor fi ușoare.